Oare ce mai îmi trebuia și mersul pe jos, cu provocarea de 10K pași pe zi, când deja am zilnic 1 oră de antrenament?
În apărarea mea ar fi de spus așa.
Stau foarte mult la calculator și nu mă ridic. Îmi trebuia să mă ridic și doar să merg de câteva ori pe zi.
Mie îmi place să merg afară. Îmi place să văd natura, cum își schimbă culorile copacii, să văd oamenii, chiar să mă salut cu ei. Am nevoie de lumină naturală, de soare, de observare.
În timpul mersului sunt atentă la poziție, postură, vreau să fiu cât mai înaltă, să merg corect.
Omul este o ființă făcută să fie în mișcare, nu cocoșat în fața ecranelor, mereu.
Ce spune Andrew Huberman despre mersul pe jos
Și poate nu îmi trebuie 10k de pași. Poate doar vreo 7k ar fi îndeajuns. Andrew Huberman spune că el ar urmări aproximativ 7.000-8.000 de pași/zi. Tot el spune cât de important este să te miști pe parcursul zilei. Nu doar să faci o oră de sport și apoi să stai multe ore fără să te ridici. Asta este mai nociv decât fumatul.
Vă mai zic câteva lucruri despre mers, luate tot de la Andrew Huberman.
Mersul pe jos după masă este deosebit de interesant pentru controlul glicemiei. Chiar și o plimbare relativ scurtă poate reduce creșterea glicemiei după ce mănânci.
Pentru creier, Huberman vorbește și despre „optic flow”. Când mergi înainte, imaginile din jur se deplasează în câmpul vizual. Acest lucru poate reduce activitatea asociată cu răspunsul la stres/anxietate.
Iar mersul afară dimineața îi servește și ca expunere la lumină naturală, importantă pentru ritmul circadian.
Este suficient după 40 de ani?
Și dacă credeți că vă spun asta ca să vă recomand, vă înșelați. Din păcate vă voi decepționa. Să faci zilnic 10k pași/zi nu înseamnă că faci suficient dacă ai peste 40 de ani.
După 40 îți trebuie un mix cu „de toate”: antrenamente de rezistență/ cu greutăți, flexibilitate, echilibru, forță și un pic de aerobic. Toate într-o singură săptămână.
Mersul pe jos este o piesă dintr-un puzzle. Nu tot puzzle-ul.
